Harta Ortodoxa

Moment de pauza

2009-11-15T01:12:00.003+02:00

Deoarece lucrarile la acest site au fost intrerupte pentru o anumita perioada, ne cerem scuze si va invitam sa urmariti informatiile despre manastiri la urmatoarea adresa: http://glasulortodox.blogspot.com/

Chilia Pr. ARSENIE BOCA (BV)

2009-05-25T19:47:00.010+03:00

Localizare pe harta aici

Acces:

Chilia Parintelui Arsenie Boca se afla pe versantul vestic al caldarii Valea Sambetei, in dreptul cabanei "Valea Sambetei", la o altitudine de aproximativ 1.600 de metri. Pana la cabana "Valea Sambetei" se ajunge de la Complexul Sambata in aproape 2/2.30 ore de mers pe jos, pe poteca marcata cu triunghi rosu. Traseul spre "Chilia Parintelui" pleaca din apropierea Manastirii Brancoveanu - Sambata de Sus, pe un drum forestier, care este accesibil cu masina pe o portiune destul de lunga, in functie de anotimp. Drumul forestier merge insa pana la cabana Valea Sambetei. Pe o vreme buna, drumul poate fi parcurs pana aproape de cabana. Drumul urca incet, cand pe stanga, cand pe dreapta raului Sambata, pe care il traverseaza pe podete de lemn. Odata ajunsi la cabana Valea Sambetei, o minunata priveliste ni se deschide in fata ochilor. Aflati la o altitudine de 1400 de metri, putem observa foarte usor Fereastra Mare si Fereastra Mica a Sambetei, cat creasta Masivului Fagaras. De la cabana Valea Sambetei poteca porneste cu emotie spre Chilia Parintelui Arsenie Boca. Chiar in apropierea cabanei se afla un indicator care ne arata spre dreapta, poteca marcata cu cruce albastra care ne duce catre chilia Parintelui Arsenie Boca. Aceasta ultima parte din drum este foarte anevoioasa, muntele ridicandu-se parca in picioare. Parcurgerea traseului spre chilia parintelui nu este recomandat iarna, pe zapada sau ploaie, datorita riscului de a aluneca pe pietre. Pe alocuri urcusul este ajutat de un cablu de sustinere si de scari de lemn. De la cabana si pana la chilie nu se fac mai mult de 25 de minute. Chilia Parintelui Arsenie Boca se inalta deasupra unei prapastii verticale de mai bine de 100 de metri.

Chilia parintelui:

Parintele si-a inceput chilia in timp ce se afla la Manastirea Sambata. In anul 1943, la izvorul Vaii Sambata, langa un povarnis aproape vertical, Parintele Arsenie Boca teraseaza stanca, foarte abrupta pe aceasta parte a muntelui. In interiorul masivului de piatra, el scobeste o deschizatura pe care o largeste in interior, cu intentia de a realiza o chilie in inima muntelui. Nu parintele a sapat singur chilia, asa cum se crede. Parintele a lucrat cu oameni. In interiorul masivului, "scobeste" o deschizatura cu inaltimea 1.65-1.75 metri si latimea de 0.80 metri, pe care o largeste in interior, cu intentia de a realiza o chilie in "inima" muntelui. Ivindu-se fisuri in stanca, construieste o schela suspendata in fata, spre cursul vaii, si sapa o deschidere boltita de aproape 2 metri, inainteaza cam 1 metru, dupa care lucrarea se opreste. Chilia e un inceput, un hol din care urma sa se desfaca o camera in stanga. "A renuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. Parintele a renuntat la aceasta lucrare si din motivul acesta, dar si din teama de a nu se face o legatura gresita intre partizanii care se ascundeau prin acesti munti si el. Parintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care pana la urma nu a fost de retragere, nici pentru el si nici pentru altcineva, pentru ca e in apropiere o cabana turistica." (Arhimandritul Teofil Paraian)

LEGENDA

2009-05-25T16:18:00.019+03:00

Constructii:

Chilie, Pestera

Paraclis in manastire

Biserica de mir, alte biserici in manastire

Biserica de manastire

Catedrala

Mijloace de transport:

Ca pieton, acest semn apare daca trebuie mers intre 3km (30min) -15km (3 ore) pe jos.

Masina mica.

Microbuz.

Autocar, autobuz.

Tren.

Barca, Vaporas.

Masina de teren. Drumul e destul de dificil necesitand masina de teren. De regula pe vreme nefavorabila.

Masina de ocazie. Aici intra toate categoriile de masini dar sansele ca sa v-a ia coneva la ocazie sunt mai mari pe drumurile transportatorilor.

Moduri de transport:

Autobuz apoi ca pieton.

Masina de ocazie apoi pieton.

Tren apoi pieton.

Tren apoi autobuz.

Facilitati:

Cazare grupuri. Pentru grupuri foarte mici (mai putin de 5 persone) de regula se gasesc oricand locuri de cazare in cazul in care nu este vreo sarbatoare.

Tipul si starea drumului de acces:

Poteca in padure. Se poate strabate doar pe jos.

Drum forestier de pamant in padure. Este greu de practicat pe vreme nefavorabila.

Drum forestier de piatra in padure. Se poate practica si pe vreme nefavorabila.

Drum foarte prost, de pamant, nerecomandat masinilor cu garda joasa.

Drum asfaltat sau beton dar neintretinut. Cu gropi.

Drum de asfalt sau beton, bine intretinut, fara gropi.

Indicatori din harta:

Manastire.

Schit.

Catedrala.

Biserica de mir.

Chilie. Pestera.

Locatie inexacta. la oricare de mai sus.

Reguli de buna credinta pentru credinciosii care intra intr-o Sfanta Biserica

2009-05-25T01:50:00.007+03:00

<> Sa fii impacat cu totii.
<> Sa vii de la inceputul slujbei.
<> Sa te inchini cu evlavie la Sfintele Icoane.
<> Sa nu saruti Icoana Sfantului pe fata. (Icoanele se saruta pe maini sau pe picioare)
<> Sa fie imbracat cuviincios: Sa porti haine decente mai lungi de genunchi si coate.
<> La barbati se interzice pantalonii scurti, sau maieu.
<> La femei se interzice fustele "mini", maieuri, decolteuri, pantaloni, bluze mulate, capul descoperit, machiate.
<> In perioada de necuratie e recomandat ca femeile sa nu intre in Biserica, iar daca intra macar sa nu se atinga de cele sfinte. SE INTERZICE CU DESAVARSIRE IMPARTASIREA IN ACEASTA PERIOADA
<> Sa aduci un mic dar, la Sfantul Altar: prescuri, lumanari, tamaie, untdelemn, vin si un pomelnic cu vii si mortii.
<> Sa te asezi la locul tau: Barbatii in partea dreapta, iar femeile in partea stanga.
<> Sa nu vorbesti sau sa deranjezi pe altii in timpul slujbei.
<> Sa nu iesi din sfanta Biserica, numai de mare nevoie.
<> Cei care se impartasesc, dupa ce se canta la strana "Unul Sfant, Unul Domn Iisus Hristos". Se inchina la Iconostas apoi isi cer iertare celor din jur, aprind o lumanare si se apropie de Sfantul Altar.
<> Cand preotul iese cu Sfantul Potir te asezi in genunchi zici rugaciunea. Cred Doamne si marturisesc... si celelalte ce urmeaza apoi, te ridici si treci in fata Sfantului Potir pentru a primi Sfintele Taine.
<> Mergand la locul tau, citesti rugaciunile de multumire.
<>In ziua in care te-ai impartasit, nu ai voie sa mai saruti Sfintele Icoane, nici sa arunci ceva jos din gura.
<>Povestesti la cei de acasa, care nu au fost la Sfanta Biserica tot ce ai auzit din Apostoli, Evenghelie si predica spusa de preot.
<>In incinta manastirilor se interziece de asemenea:
- Sa nu respecte regulamentul prezentat la poarta;
- Fumatul sau consumul de bauturi alcolice;
- Organizarea de petreceri sau ascultare de muzica;
- Comportament necuviincios (scuipat, gesturi vulgare, galagie, mizerie, etc...)

Manastirea Bistrita (NT)

2009-05-18T12:49:00.000+03:00

Vezi intregul album aici: Manastirea Bistrita (NT)

Prezentare

Manastire de calugari
Adresa: sat Bistrita, Com. Viisoara, jud Neamt
Acces: Manastirea este situata la 8 km fata de municipiul Piatra Neamt si 24 fata de orasul Bicaz. Din DN15, drumul care leaga cele doua orase in cetntrul satului Bistrita (5 km vest de Piatra Neamt) se gaseste intersectia spre dreapta catre manastire. Drumul de 3km este asfaltat. Cea mai apropiata halta CFR este in sat la 3 km fata de manastire. Sunt microbuze care circula la un interval de jumatate de ora intre cele doua orase stabatand comuna Viisoara.
Ctitor: Alexandru cel Bun
Anul zidirii: 1402
Hramul: Adormirea Maicii Domnului
Pisanie: "Prea Sfinţitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunăvoinţa lui Dumnezeu şi a Preacuratei lui Maici şi a sfintei Lui Înălţări, mănăstirea vlădiciei mele, Io Alexandru Voievod, domn al Ţării Moldovei, şi am dat această mănăstire mai înainte zisă popii chir Domentian, de asemenea şi mănăstirea Uspeniei (Adormirea) Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cea de la Bistriţa, ca să fie aceste mănăstiri nedespărţite una de alta, pentru că sunt amândouă ale vlădiciei mele..."
Galerie de poze: aici

Istoric

După tradiţie, începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în timpul domniei lui Petru I Muşat, la asfinţit de secol XIV, când s-a ridicat aici o modestă bisericuţă de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit - în 1402 - o frumoasă biserică de piatră, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropniţă, naos şi altar, pentru a-i fi loc de veşnică odihnă, lui şi familiei sale. Actul fondator al lui Alexandru cel Bun nu a fost deloc întâmplător, înscriindu-se pe linia preocupărilor acestuia de consolidare a bisericii ortodoxe, pentru a o transforma într-un adevărat stâlp de susţinere a edificiului tânărului stat feudal independent. Că Mănăstirea Bistriţa ocupa un loc important în sistemul religios şi instituţional creat de Alexandru cel Bun, o dovedeşte şi actul din 7 ianuarie 1407 emis de Mitropolitul Iosif Muşat - cu acordul voievodului - prin care acest lăcaş era pus pe picior de egalitate cu Mănăstirea Neamţ, stabilindu-se o conducere comună a acestor două aşezăminte, în persoana preotului chir Domentian:

Prea Sfinţitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunăvoinţa lui Dumnezeu şi a Preacuratei lui Maici şi a sfintei Lui Înălţări, mănăstirea vlădiciei mele, Io Alexandru Voievod, domn al Ţării Moldovei, şi am dat această mănăstire mai înainte zisă popii chir Domentian, de asemenea şi mănăstirea Uspeniei (Adormirea) Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cea de la Bistriţa, ca să fie aceste mănăstiri nedespărţite una de alta, pentru că sunt amândouă ale vlădiciei mele...

De-a lungul mai multor ani, ctitorul înzestrează Mănăstirea Bistriţa cu numeroase sate şi moşii, asigurându-i şi alte surse de venituri. Suficient să amintim că numai pe baza hrisovului din 6 ianuarie 1411 mănăstirea primeşte două sate şi biserica de la Bohotin împreună cu zece butii de vin, zece "coloane de grâu" şi tot atâtea postavuri de Cehia, în fiecare an. Dacă adăugăm la acestea şi vămile de la Bârlad şi Tazlău, iar în timpul lui Ilie Vodă şi pe cea de la Bacău, putem să ne facem o imagine mai clară cu privire la forţa economică la care ajunsese mănăstirea în decurs de numai trei decenii. După ce în 1418 Doamna Ana a fost aşezată sub lespedea din gropniţa bisericii, la 1 ianuarie 1432 a fost adus şi Alexandru cel Bun în mormântul dinainte pregătit, încheind astfel o domnie lungă şi rodnică pusă în slujba întăririi statului feudal şi principalelor instituţii ale acestuia. La sfârşit de veac, în 1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii de la Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis, după cum rezultă şi din inscripţia votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei:

Evlaviosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această clopotniţă şi biserică aşeză într-însa, întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Albă, pentru rugăciunea sa şi a Doamnei sale, Maria, şi a copiilor lor, în anul 7006 (1498), şi tot în anul acela le-a şi săvârşit, în luna lui septembrie, 13 zile.

Alte informatii

Manastiri Nemtene
Roumanian Monasteries
Crestin Ortodox
Wikipedia

Localizare pe harta

View Larger Map

Manastirea Barsana (MM)

2009-05-18T12:47:00.001+03:00

Vezi intregul album cu: Manastirea Barsana

Prezentare

Manastire de maici
Adresa: com. Barsana, jud. Maramures

Acces: Manastirea „Soborul Sfintilor 12 Apostoli” din Barsana, apartinand de Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului si Satmarului, este situata la 22 de km sud-est de municipiul Sighetu Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei, la kilometrul 17 al Drumului Judetean 186.
Pe sosea, accesul este posibil pe mai multe trasee, in functie de zona din care vine pelerinul, si anume:
- pe Drumul Judetean 186: Sighetu Marmatiei - Vadu Izei - Oncesti - Barsana;
- pe Drumul Judetean 186 din Sacel spre Bogdan Voda - Rozavlea - Barsana
- dinspre Cavnic pe ruta : Budesti - Calinesti - Barsana.
Pentru cei care doresc sa calatoreasca cu trenul, statia C F R care deserveste Manastirea Barsana este Sighetu Marmatiei.

Ctitor: PreaSfintitul Justinian
Anul zidirii: 1993
Hramul: Soborul Sfintilor 12 Apostoli

Pisanie: ""
Galerie de poze: aici

Istoric

Manastirea „Soborul Sfintilor 12 Apostoli”: Locul pe care a fost manastirea era bine gospodarit in timpul cand se afla in posesiunea parohiei din Barsana. Pe el se afla o livada frumoasa cu pomi fructiferi, fanete si araturi. Dupa al doilea razboi mondial, locul a fost confiscat de la parohie, partea de langa drum a fost data la mai multe familii, care si-au construit acolo locuinte si astfel s-a constituit pe acel teren un adevarat catun de case noi. Partea terenului manastirii, care este situata mai sus, pe terasa, a ramas in continuare libera, locul a fost pastrat de Dumnezeu pentru ca pe el sa se intemeieze o noua manastire.
Amintirea vechii manastiri n-a disparut din memoria credinciosilor, dar nici dorinta de a avea alta in loc. Timpurile si evenimentele au fost impotriva acestei aspiratii. Inainte de Marea Unire din 1918, Maramuresul, ca si intreaga Transilvanie, se afla sub stapanirea Imperiului habsburgic, ostil bisericilor si manastirilor ortodoxe romanesti. Intre cele doua razboaie mondiale multe parohii au revenit la Ortodoxie si, in 1937, s-a reinfiintat Episcopia Ortodoxa Romana a Maramuresului. Atunci, s-a pus problema readucerii bisericii si staretiei pe locul de odinioara si reinfiintarea manastirii, dar a urmat Dictatul de la Viena care a destramat si aceste vise. Dupa al doilea razboi mondial a urmat regimul comunist ateu, care se opunea infiintarii de noi manastiri. Astfel dorinta aceasta s-a tot amanat, dar niciodata nu s-a stins.
Reinfiintarea manastirii, o nazuinta mai veche a credinciosilor, nu s-a putut concretiza decat dupa 1989, cand barsanestii au luat hotararea sa ridice o noua manastire pe locul unde a fost cea veche si, in 1991, au adunat materialul lemnos pentru biserica.
In 1992, Prea Sfintitul Justinian, intaistatatorul Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, insotit de un grup de preoti si diaconi, a vizitat locul unde a fost Manastirea Intrarea Maicii Domnului in Biserica. S-a oprit pe locul unde, in urma cu cateva sute de ani, a fost vechea biserica, a ingenunchiat cu adanca evlavie, a rostit o rugaciune chemandu-i ca mijlocitori pe Sfantul Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures si pe episcopul Gavril Stefanca, s-a ridicat si a spus ca crede ca aici se va ridica o noua manastire.
In 1993, Prea Sfintitul Justinian, Episcopul Maramuresului si Satmarului a sfintit piatra de temelie a noii biserici a manastirii. S-a stabilit ca manastirea va avea hramul Soborul Sfintilor 12 Apostoli. In ziua de miercuri, 30 iunie 1993, s-a praznuit pentru prima data hramul noii manastiri. In aceeasi zi, in cuvantul de invatatura adresat multimii de credinciosi, Prea Sfintitul Justinian a amintit hotararea ca la Barsana va fi manastire de maici.
In ziua de joi, 30 iunie 1994, asa cum rezulta si din insemnarea de pe Sfanta Evanghelie, a fost sarbatorit hramul manastirii. Liturghia arhiereasca a fost oficiata de Prea Sfintitul Justinian, Episcopul Maramuresului si Satmarului, inconjurat de un numeros sobor de preoti si diaconi. In acest cadru sarbatoresc, Prea Sfintitul Justinian a prezentat-o pe monahia Filofteia Oltean ca viitoare stareta a manastirii. Totodata diaconul Ioan Stoica a fost hirotonit intru preot si a fost numit, in mod provizoriu, preot slujitor al manastirii.
La inceput, lucrarile au fost supravegheate de parintele Gheorghe Urda, parohul Barsanei. In 1994, Dumnezeu a adus-o sub cerul Maramuresului, de la Manastirea Ramet, pe tanara monahie Filofteia Oltean, randuita ca stareta a noului asezamant. Fire energica si intreprinzatoare, cu simt artistic si zel ctitoricesc, Maica Filofteia a chivernisit si a vegheat, pana la cele mai marunte detalii, ridicarea intregului ansamblu manastiresc, inchinat Soborului Sfintilor 12 Apostoli (30 iunie).
Reconstructia Manastirii Barsana este o punte intre trecut si viitor. Folosind ca sursa de inspiratie traditia locala, toate cladirile din incinta manastirii sunt executate din lemn de stejar si pietre de rau, fiind ridicate de mesteri din localitate, asigurand astfel continuitatea artei cioplirii si imbinarii lemnului.
Proiectul Manastirii „Soborul Sfintilor 12 Apostoli” - Barsana a fost gandit ca un ansamblu arhitectural, elaborat de arhitectul Dorel Cordos, care se va dezvolta in timp si spatiu in functie de posibilitatile financiare ale locanicilor, ale sponsorilor si de nevoile spirituale ale obstii monahale.
Proiectul cuprinde urmatoarele obiective: Biserica in stil marmuresean, Altarul de vara, Aghiasmatarul, Staretia, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Casa mesterilor, Praznicarul cu trapeza, Muzeul, Turnul - clopotnita, Poarta maramureseana, Monumentul funerar, drumul de acces, loc pentru aprinderea lumanarilor, troite, lac, pod peste lac, alei care duc la diferite obiective, parcare, si altele.

Alte informatii

Site oficial al manastirii Barsana

Hoinari
Crestin Ortodox

Localizare pe harta

View Larger Map

Manastirea Pangarati (NT)

2009-05-18T12:46:00.000+03:00

Vezi intrebul album aici: Manastirea Pangarati

Prezentare

Manastire de calugari
Adresa: Com. Pangarati, jud Neamt
Acces: Manastirea este situata la 13 km fata de municipiul Piatra Neamt si 18 fata de orasul Bicaz pe valea paraului Pangarati. Sunt doua drumuri care se desprind din DN 15 si se intersecteaza inainte de manastire. Daca veniti dinspre Bicaz dupa 14 km se gaseste intersectia spre manastire pe partea stanga Este foarte usor de reperat pentru ca drumul trece prin fata hidrocentralei Dimitrie Leonida. Drumul este asfaltat si doar ca ultimii 300m pana la poarta manastirii este panta foarte mare ceva mai greu de practicat cu masina. Daca veniti dinspre Piatra Neamt la 10 km se gaseste o trecatoare pe sub un pod de cale ferata, dar recomandat sa lungiti un pic pe la hidrocentrala chiar daca pe DN15 faceti un kilometru in plus. Cea mai apropiata Statie CFR se gaseste in sat la 4 km. Intre orasele Bicaz si Piatra Neamt circula microbuze la fiecare jumatate de ora.
Ctitor: Alexandru Lapusneanu
Anul zidirii: 1560
Hramul bisericii vechi: Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir
Hramul bisericii noi:
Pisaniea bisericii vechi: ""Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savârsirea Sfântului Duh. Aceasta clisiarnita a facut-o pan Dumitru Soldan, mare vistier si sotia lui Safta în zilele lui Vasile Voievod, la anul 7151 (1642) luna septembrie 10 zile si fiind pristav Andronie de la Bisericani, la turn si la trapezarie si la acoperisul sfintei biserici.""
Galerie de poze: aici

Istoric

Nu departe de Bisericani, urmând şoseaua Piatra Neamţ - Bicaz (DN15), un drum colateral urcă până în apropierea hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la Stejaru, unde se află un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanţă. Aici, la răsărit de Muntele Botoşanu, pe care constructorii l-au străpuns cu un tunel de aducţiune lung de aproape 5 km, pe malul stâng al pârâului Pângăraţi, se află Mănăstirea Pângăraţi, un aşezământ de veche tradiţie de pe valea Bistriţei.

Istoricul Mănăstirii Pângăraţi este în multe privinţe asemănător cu cel al Bisericanilor. Şi aici, pe coasta dealului Păru, s-a constituit o veche sihăstrie a unor călugări veniţi de la Mănăstirea Bistriţa în timpul scurtei domnii a lui Iliaş Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun. Monahul Simion, căruia i se atribuie constituirea acestei sihăstrii, s-a străduit - ca şi Iosif la Bisericani - să ridice o biserică de lemn după obiceiul deja împământenit. Şi va reuşi - conform tradiţiei - cu ajutorul lui Ştefan cel Mare, în primii ani de domnie ai acestuia, construind lăcaşul pe locul unde se află şi astăzi.
Se pare că în timpul expediţiei lui Mahomed II din vara anului 1476 şi obştea monahală de la Pângăraţi a trecut prin momente de grea încercare. Probabil că un podgheaz turcesc răzleţit după pradă în această parte a dat foc bisericii, iar călugării s-au ascuns în munţi, trecând apoi în Transilvania unde au rămas până la încetarea războiului. Nu se ştie dacă Ştefan cel Mare a ajutat la ridicarea unei noi biserici pe locul celei incendiate, dar schitul a continuat să fiinţeze din moment ce la 1560 Alexandru Lăpuşneanu ridică la Pângăraţi biserică de piatră.

Numită multă vreme Schitul lui Simion şi mai apoi Mănăstirea lui Amfilohie, aşezarea monahală de la Pângăraţi va apare pentru prima oară sub denumirea care a consacrat-o şi care a dăinuit peste veacuri, într-un document emis de cancelaria lui Petru Şchiopul la 9 iulie 1577. Pornind de la o mică suprafaţă de teren atribuită de Alexandru Lăpuşneanu, Mănăstirea Pângăraţi va ajunge în mai puţin de un secol - prin danii şi cumpărături - unul dintre cei mai mari proprietari funciari de pe valea Bistriţei, rivalizând prin putere şi bogăţie cu toate mănăstirile învecinate şi în primul rând cu Mănăstirea Bisericani. Pe la sfârşitul domniei lui Vasile Lupu, Mănăstirea Pângăraţi stăpânea mai multe poieni de pe muntele Botoşanu şi împrejurimile acestuia, sate din ocolul târgului Piatra, o selişte pe Almaşul Mic, precum şi întinse suprafeţe de teren pe valea Tarcăului, de la vărsarea în Bistriţa până la hotarele Comăneştilor. Acestor proprietăţi li se adaugă numeroase locuri de prisacă, mori, cârciumi şi familii de ţigani robi, pomenite în diferite acte de danie şi întărire emise de cancelaria voievodală. O întreagă serie de scutiri şi privilegii asigurau şi acestei obşti călugăreşti puteri depline asupra impresionantei sale avuţii, reprezentanţii domniei fiind în imposibilitate să intervină fără o dispoziţie expresă din partea voievodului. În acest cadru trebuie subliniat şi faptul că obştea monahală era împuternicită să readucă ţăranii şi robii fugiţi de pe moşiile mănăstirii, oriunde aceştia ar fi fost găsiţi.
Dispunând de o asemenea putere economică, nu este de mirare că mănăstirea s-a dezvoltat continuu şi din punct de vedere constructiv: chilii şi clădiri-anexă, ziduri de incintă cu turnuri de apărare, modificări şi adăugiri făcute bisericii. În orice caz, la începutul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Pângăraţi constituia unul dintre puţinele adăposturi sigure din Moldova, din moment ce episcopul Sava al Romanului a încercat să ascundă tocmai aici odoarele eparhiei, în timpul domniei lui Mihai Racoviţă, când cătanele austriece invadaseră ţara.
S-a construit mult şi la începutul secolului al XIX-lea, când egumenul Macarie a desfăşurat o rodnică activitate reparând biserica şi înlocuind vechile chilii cu încăperi solide din piatră şi cărămidă, ale căror substrucţii impresionează şi astăzi prin masivitatea şi ampla lor desfăşurare.
După 1863, viaţa călugărească se restrânge şi se stinge treptat, desfiinţându-se în 1872, întregul ansamblu constructiv începând să se ruineze. După câteva decenii de funcţionare a unui penitenciar (în timpul regelui Carol I), aici se va organiza în 1914 un spital militar şi ulterior (1918) un sanatoriu T.B.C., pentru ca apoi clădirile să rămână din nou nefolosite.
În anii '50 ai secolului XX (mai precis în 1956), la Pângăraţi se va organiza Staţiunea de cercetări geografice, geologice şi biologice "Al. I. Cuza" a Universităţii din Iaşi, pentru ca în 1985 clădirile să fie folosite de către Laboratorul Plantavorel ca depozit de plante medicinale.
Abia după 1990 acest remarcabil ansamblu monumental va reintra în patrimoniul proprietarului de drept, Biserica Ortodoxă Română, iar în anul 1991 el va fi ridicat la rangul de mănăstire de călugări.

Alte informatii

Situl Manastirii Pangarati
Manastiri Nemtene

Localizare pe harta

View Larger Map

Manastirea Izvoru Muresului (HR)

2009-05-18T12:45:00.001+03:00

Vezi intregul album cu: Manastirea Izvoru Muresului

Prezentare

Manastire de maici
Adresa: sat. Izvoru Muresului, com. Voslobeni, jud. Harghita
Acces: Este situata pe marginea lui DN12, intre orasele Gheorghieni si Miercurea-Ciuc la ??km respectin ??km fata de acestea. Pe partea dreapta a drumului daca vii dinspre Miercurea-Ciuc la 500m dupa centrul satului. In centrul se gaseste "Baza sportiva Izvorul Muresului" iar in spatele acesteia se gaseste Halta cu acelasi nume.
Ctitor: PS. Ioan Salajean
Anul zidirii: 1996
Hramul Bisericii: Adormirea Maicii Domnului
Pisanie: ""
Galerie de poze: aici

Cuvant

Ctitorie a Preasfintitului Ioan Selejan, episcopul si ingerul pazitor al Covasnei si al Harghitei, Manastirea Izvorul Muresului este "perla coroanei", intre lacasurile ortodoxe din Transilvania. Austera pe dinafara, cu ziduri cenusii de cetate medievala, ocroteste intre ele o biserica alba si feciorelnica, asezata in iarba ca o mireasa imbracata in ie romaneasca de nunta. La oarece departare, ca niste straji respectuoase, fac cerc in jurul ei chiliile manastirii si zestrea de acareturi desenate ferm pe un fundal de paduri. Locul pare o gura de rai, in lumina ninsa, de sfarsit de aprilie, incat te astepti sa-ti iasa in carare chiar Dumnezeu. Ba Il si vezi, cateodata, plimbandu-se prin gradina de stele, pe care le aprinde, noapte de noapte, deasupra bisericii. Semn de bine si de speranta, ca locul e sub puterea si paza Lui.
Trei anotimpuri, la Izvorul Muresului e foarte frig. Drept care, in afara de duminici si de marile sarbatori, cand slujbele se tin in biserica manastirii, randuielile monahale (slujbele celor noua ceasuri) se tin in paraclisul cu hramul Sfantului Ioan Botezatorul, altminteri o biserica in toata puterea cuvantului. Inca de la intrare, ochii ti se lipesc de catapeteasma cioplita in lemn de tei, o broderie lucrata parca cu acul si nu cu dalta, de un mester atins si el, ca si stelele, de suflarea lui Dumnezeu. Seara, inaintea vecerniei, ultimele raze de soare picteaza catapeteasma cu aur, luminand arcadele pline de sfinti si de ingeri, ce par ca stau in ferestre, ascultand cu evlavie cantarile maicilor si murmurul rugaciunilor preotesti. Sfinti vii, imbracati in vesminte de purpura si insemnati cu aureole, trimisi ai cerului sa vegheze jarul credintei si nadejdea in Hristos. Poate din pricina asta, ca se stie ascultat de mai-marii lui Dumnezeu, glasul parintelui Emanuel creste tot mai mult in ardoare, vorbele-i par stropite cu apa vie, in vreme ce glasul maicilor se ridica in sus, ca si fumul, semn ca rugaciunea le-a fost primita in cer.
Rataciti prin curtea pustie a manastirii, cativa turisti straini au inlemnit cu picioarele-n iarba, vrajiti de magia vecerniei care se strecoara afara, prin usa intredeschisa a bisericii. Miroase a ingeri. A tamaie si-a rugaciuni.

Alte informatii

Poze pe OrtodoxiaTinerilor
Marinela Blog

Localizare pe harta

View Larger Map

Manastirea Fagetel (HR)

2009-05-18T09:50:00.002+03:00

Prezentare

Manastire de calugari
Adresa: sat Fagetel, com. Frumoasa, jud. Harghita.
Acces: Manastirea este situata pe partea estica, la baza pasului Ghimes pe marinea soselei DN 12A la 24 km fata de Miercurea Ciuc si 58 km fata de Comanesti. Se poate repera foarte usor cand incepi sa acobori panta daca vii dinspre Miercurea Ciuc. Cea mai apropiata statie CFR este halta "Paltinis Hm" situata la 8 km fata de manastire inspre Coamanesti. Daca alegeti sa circulati cu trenuri accelereat, puteti sa folositi Statia "Ghimes" la 21 km fata de manastire, Miercurea Ciuc 24 km, sau Siculeni 21 dar nu o recomand accesul pe urma este mai greu. Pe DN12A se circula destul de des iar sansa ca cineva sa v-a ia la ocazie este destul de mare. Duminica dupa slujba este cam imposibil sa nu gasiti o masina inspre Miercurea Ciuc.
Ctitor: O credincioasa Rozalia
Anul zidirii: 1903, reconstruita din 1995
Hramul: Sf. Treime; Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul
Pisanie: "Ziditu-sa acest locaş de închinăciune, din temelie, cu hramul "Sf. Treime"
Galerie de poze: aici

Istoric

Biserica a fost construită din piatră şi cărămidă, fiind ctitoria unei creştine văduve - ROZALIA. În anul 1936 a fost sfinţită de ÎPS NICOLAE al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului în vederea fondării unui schit de călugări, stareţ fiind P Cv Dionisie Şova. În anul 1951 părintele Dionisie trece la cele veşnice iar viaţa monahală a schitului se întrerupe. După înălţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei - 1994 - prin strădania P.S. Ioan, în anul 1995 se reia firul vieţii monahale în acest schit care începând cu acea dată devine "Mănăstirea Făgeţel", avându-l ca stareţ pe P. Cv. ANDREI MOLDOVAN şi econom pe P. Cv. GHELASIE MUREŞAN. Cu această ocazie mănăstirea primeşte al doilea hram, luînd ca patron pe Sf. Ioan Botezătorul. În perioada 1995 - 2002 s-a refăcut şi pictat biserica, s-a construit clopotniţa şi s-a pictat, s-a construit si pictat corpul de chilii şi s-au construit anexe gospodăreşti. Refacerea şi construirea acestor lucrări s-au făcut prin purtarea de grijă a P.S. Ioan al Covasnei şi Harghitei, cu fonduri de la credincioşi creştini din toată ţara şi fonduri de la Sf. Episcopie. Târnosirea bisericii s-a săvârşit de către P.S. IOAN al Covasnei si Harghitei înconjurat de un sobor de preoţi, în prezenţa unei mari mulţimi de credincioşi din Transilvania şi Moldova, în ziua de 29 August 1999, întru slava lui Dumnezeu Tatăl, Amin.

Alte informatii

Film de prezentare
Informatii Crestin Ortodox
Ghidul Manastirilor din Romania

Galerie de poze

Localizare pe harta

View Larger Map

Harta ROMANIEI

2009-05-13T17:23:00.006+03:00

Judetul ALBA

2009-05-13T17:21:00.002+03:00

Judetul ARAD

2009-05-13T17:20:00.004+03:00

Judetul ARGES

2009-05-13T17:20:00.003+03:00

Judetul BACAU

2009-05-13T17:20:00.001+03:00

Judetul BIHOR

2009-05-13T17:19:00.002+03:00

Judetul BISTRITA-NASAUD

2009-05-13T17:19:00.001+03:00

Judetul BOTOSANI

2009-05-13T17:18:00.001+03:00

Judetul BRAILA

2009-05-13T17:17:00.002+03:00

Judetul BRASOV

2009-05-13T17:17:00.001+03:00

Judetul BUZAU

2009-05-13T17:16:00.002+03:00

Judetul CALARASI

2009-05-13T17:16:00.001+03:00

Judetul CARAS-SEVERIN

2009-05-13T17:15:00.004+03:00

Judetul CLUJ

2009-05-13T17:15:00.003+03:00

Judetul CONSTANTA

2009-05-13T17:15:00.001+03:00

Judetul COVASNA

2009-05-13T17:14:00.000+03:00

Judetul DAMBOVITA

2009-05-13T17:13:00.002+03:00

Judetul DOLJ

2009-05-13T17:13:00.001+03:00

Judetul GALATI

2009-05-13T17:12:00.001+03:00

Judetul GIURGIU

2009-05-13T17:11:00.000+03:00

Judetul GORJ

2009-05-13T17:10:00.003+03:00

Judetul HARGHITA

2009-05-13T17:10:00.001+03:00

Judetul HUNEDOARA

2009-05-13T17:09:00.002+03:00

Judetul IALOMITA

2009-05-13T17:09:00.001+03:00

Judetul IASI

2009-05-13T17:08:00.000+03:00

Judetul MARAMURES

2009-05-13T17:06:00.006+03:00

Se incarca...

Judetul ILFOV si municipiul BUCURESTI

2009-05-13T17:06:00.003+03:00

Judetul MURES

2009-05-13T17:01:00.004+03:00

Judetul NEAMT

2009-05-13T17:01:00.003+03:00

Judetul OLT

2009-05-13T17:01:00.001+03:00

Judetul PRAHOVA

2009-05-13T17:00:00.003+03:00

Judetul SALAJ

2009-05-13T17:00:00.001+03:00

Judetul SATU MARE

2009-05-13T16:59:00.004+03:00

Se incarca...

Judetul SIBIU

2009-05-13T16:59:00.001+03:00

Judetul SUCEAVA

2009-05-13T16:58:00.001+03:00

Judetul TELEORMAN

2009-05-13T16:56:00.002+03:00

Judetul TIMIS

2009-05-13T16:56:00.001+03:00

Judetul TULCEA

2009-05-13T16:55:00.000+03:00

Judetul VASLUI

2009-05-13T16:54:00.001+03:00

Judetul VALCEA

2009-05-13T16:53:00.000+03:00

Judetul VRANCEA

2009-05-13T16:51:00.000+03:00

Manastirea Casiel (CJ)

2009-03-01T09:01:00.009+02:00

Vezi intregul album cu: Manastirea Casiel

Prezentare

Manastire de maici
Adresa: sat. Stambu com. Chiuesti, jud. Cluj
Acces: la 28 km nod de orasul Dej. Se afla in cea mai nordica localitate a judetului Cluj. Mergand dispre Dej pe DN1C (E58) 8km pana in satul Caseiu imediat dupa pod facem drapta catre manastire mergand pe valea Salatrucului. In satul Ciuesti dupa ce mai traversam un pod facem dreapta din nou, urmarind firul apei. Ultimi 7 km sunt mai greu de practicat pe timp de iarna fiind destul de alunecos deoarece nu se curata sau se da cu material antiderapant. Sunt case risipite pana la manastire, ca in caz de ceva oamenilor de acolo sa le cereti ajutorul. Halta CFR cea mai apropiata, este in satul Caseiu iar pentru trenuri de rang mai mare in Dej. Nu recomand ocazia deoarece drumul din satul Caseiul pana la manastirea e foarte slab circulat.

Ctitor: Ierom. Pahomie
Anul zidirii: 1765
Hramul: Inaltarea Sf. Cruci

Pisanie: ""
Galerie de poze: aici

Istoric
Manastirea Casiel a fost ctitorita in 1765 de nobilul (monahul) Filip Pahomie Georgiu din Strambu
A fost mentionata pentru prima oara in 1782 printre cele trei manastiri existente aici (doua neunite) sub denumirea "Caseie" spre satul Strambu, singura probabil nedistrusa de generalul Bucow in 1761, caci una se continua in 1785; a doua manastire neunita localizata la "Rogusesti", iar cea unita pe "Valea Keselyului".
Biserica Casiel arsa si refacuta din lemn in 1923 in arhitectura maramureseana.
In 1991 manastirea se nastea insa foarte saraca: bisericuta era ajunsa in pragul ruinarii, iar in apropiere zidurile neacoperite (in rosu) ale unei viitoare case monahale.
Prin dragostea si jertfa credinciosilor din imprejurimi, prin ajutorul Arhiepiscopiei Clujului la care s-au adaugat cel al Episcopiei Maramuresului si Satmarului si a catorva mari societati din Dej, indeosebi SC Somes SA, pana spre sfarsitul anului casa monahala a fost acoperita.
Anul urmator, 1992, a fost plin de realizari:
-casa a fost tencuita in interior, i s-au pus geamurile si a fost mobilata;
-s-a introdus curentul electric;
-s-a facut instalatie de apa potabila, captata de la un izvor de pe paraul Salha;
-s-au turnat trotuarele si s-au construit gospodariile anexa.

Alte informatii

Studentie
Razboiul intr-un cuvant

Localizare pe harta

View Larger Map

Manastrea Ceahlau (NT)

2009-02-24T18:31:00.005+02:00

Vezi intregul album cu: Manastirea Ceahlau

Prezentare

Manastire de calugari
Adresa: - com. Ceahlau jud. Neamt
Acces: - Este la cea mai mare altitudine dintre manastirile din Romania situata la peste 1700m in muntii Ceahlau. Se gaseste in imediata vecinatate a cabanei Dochia intre varfurile Toaca (1904m) si Ocolasu Mare (1907m). Nu se poate urca nu masina sau alte vehicule. Accesul facanduse doar pe jos, pe traseele turistice la 4 ore dinspre Durau, 3 ore dinspre Izvorul Muntelui (se afla la 16 km de orasul Bicaz), sau 3 ore dinspre Neagra (Cel mai aprope de Lacul Rosu). Este un traseu greu pe timp de iarna, nerecomandat turistilor neechipati (necesita coltari si piolet). Pe timp de vara trebuie sa avezi grija la vipere.

Ctitor: Î.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Anul zidirii: 1993
Hramul: - Schimbarea la Fata si Stefan cel Mare

Pisanie: "Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu lucrarea Sfântului Duh, S-a ridicat această sfântă biserică mânăstire cu hramul <la Faţă >> şi <>, în memoria sihaştrilor călugări şi călugăriţe care s-au nevoit în aceste părţi de-a lungul vremurilor, coborând prin rugăciune, cerul pe pământul Moldovei şi înălţând sufletele oamenilor în împărăţia lui Dumnezeu"
Galerie de poze: aici

Istoric

Din cele mai îndepătate timpuri, în jurul muntelui Ceahlău au existat numeroase schituri sau peşteri cu pustnici, călugări şi călugăriţe. Unele au fost mistuite de foc, de avalanşele de zăpadă sau de stâncile prăvălite peste ele. A supravieţuit timpurilor numai mânăstirea Durău. Sunt cunoscute din lucrările de specialitate schiturile pentru călugăriţe: Casiana Ceahlău, din secolul al XVIII-lea, desfiinţat în secolul al XIX-lea; Răpciuni Ceahlău, cu hramul “Sfântul Ioan Teologul”, fondat la începutul secolului al XVIII-lea; Sofia Ceahlău, din secolul al XVIII-lea, desfiinţat în secolul al XIX-lea. Pentru călugări au fost schiturile: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil Răpciuni, fondat înainte de 1773, transformat apoi în parohie în secolul al XIX-lea; Gura Bicazului, început în secolul al XIX-lea, acum dispărut; Sfânta Treime din Poienile de sub Ceahlău, fondat în 1599 de Iremia Movilă, de asemenea dispărut.
În 1992, Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a iniţiat înfiinţarea mânăstirii pe Ceahlău, fiind principalul ei ctitor. Aşezământul este construit pe un platou al muntelui înconjurat de mari stânci. Foarte aproape de mânăstire se află cabana Dochia şi Staţiunea meteorologică Toaca. Materialele de construcţie au fost transportate cu elicopterele Armatei Române. În august 1993 construcţia bisericii a fost terminată. În pridvor, deasupra uşii de intrare în pronaos, este pisania, scrisă în marmură, care consemnează întreaga istorie a mânăstirii după cum urmează:
“Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu lucrarea Sfântului Duh, S-a ridicat această sfântă biserică mânăstire cu hramul <la Faţă >> şi <>, în memoria sihaştrilor călugări şi călugăriţe care s-au nevoit în aceste părţi de-a lungul vremurilor, coborând prin rugăciune, cerul pe pământul Moldovei şi înălţând sufletele oamenilor în împărăţia lui Dumnezeu”
Biserica a fost făcută de credincioşii ortodocşi români din comuna Ceahlău şi din alte localităţi din împrejurimi, cu binecuvântarea şi purtarea de grija a Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, cu osteneala protoiereului Mihai Damian şi a vieţuitorilor acestei mânăstiri. Transportarea ei s-a realizat cu ajutorul elicopterului, pe cheltuiala Armatei Române şi a prinţului Dimitrie Sturza. Pomelnicul, cuprinzând numele echipajului, precum, şi a altor binefăcători, se află în proscomidiarul din Sfântul Altar.
Împodobirea bisericii cu sculpturi şi cu icoane s-a făcut de Arhiepiscopia Iaşilor, familia Dr. Lăncrăjan Popescu din Basel, Elveţia, precum şi din daniile mai multor credincioşi din Iaşi şi din alte părţi. Sculptura a fost executată de echipa profesorului Alexandru Huţanu, iar icoanele au fost pictate de Arhimandritul Vartolomeu Florea. Clopotul a fost donat de mânăstirea Sihăstria Neamţ, iar electrificarea mânăstirii a fost făcută de dr. ing. Constantin Apostol.
Sfinţirea acestei biserici mânăstiri s-a făcut în anul 1993, în ziua de 28 august, de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi.

Alte informatii

Ortodox

Localizare pe harta

View Larger Map

Manastirea Nicula (CJ)

2009-02-24T18:15:00.007+02:00

De la Manastirea Nicula (CJ)

Prezentare

Manastire de
Adresa: -

Acces: -

Ctitor: -
Anul zidirii: -
Hramul: -

Pisanie: ""
Galerie de poze: aici

Istoric

Necompletat

Alte informatii

alte

Localizare pe harta

View Larger Map

Manastirea Sapanta Peri (MM)

2009-02-24T18:10:00.004+02:00

Vezi intregul album cu: Manastirea Sapanta Peri (MM)

Prezentare

Manastire de calugari
Adresa: com. Sapanta, jud Maramures

Acces: Este situata la 18 km vest de municipiul Sighetu Marmatiei. In comuna Sapanta pe DN 19 venind dispre Sighet in centrul comunei se afla drumul catre manastire pe partea dreapta. Dupa 2 kilometri acesta se termina in poarta manastiri. Cea mai apropiata statie CFR este in municipiul Sighet.

Ctitor: -
Anul zidirii: -
Hramul: -

Pisanie: ""
Galerie de poze: aici

Istoric

In localitatea Peri, la mica departare de comuna Sapanta, a existat o importanta manastire ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai inainte insa ca Sas Voda si fii sai, Balcu si Drag, sa intemeieze la Peri prima manastire din Maramures, luase fiinta aici o mica sihastrie aflata in grija inaintasilor lui Dragos Voda cu hramul "Sfantul Arhanghel Mihail" protectorul acestei familii. Voievozii Balcu si Drag, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri si terenuri si au ridicat o biserica din piatra iar in 13 august 1391, la cererea lor, manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu drept de jurisdictie asupra bisericilor din opt tinuturi.
Incepand de la aceasta data, sediul central al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului s-a aflat, timp de 312 ani, cu mici intermitente, la Manastirea Peri. Dupa 1391 viata isihasta cunoaste o dezvoltare fara egal. Egumenul Pahomie a incurajat dezvoltarea vechilor sihastrii Barsana, Cuhea si Biserica Alba, infiintand noi asezaminte. Tot el a pus bazele scolii de caligrafi de la Manastirea Peri unde au fost copiate si traduse in romaneste pentru prima data "Psaltirea", "Faptele Apostolilor" si "Evanghelia". La Peri a functionat o tipografie in care s-au tiparit carti de slujba si de invatatura crestina. Aici si-au avut resedinta zeci de episcopi ortodocsi ai Maramuresului, intre care si Iosif Stoica, intaistatatorul din anii 1690-1711.
Manastirea Peri a fost distrusa si desfiintata in 1703 in timpul rascoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea. Astazi, prin grija parintelui Grigore Lutai de la biserica din Sapanta, se doreste reinvierea vestitei manastiri. Ea va fi amplasata intr-un parc dendrologic, intr-o padure seculara. Biserica, asezata pe un soclu de piatra, va fi construita in stil maramuresean, din lemn masiv de stejar. Impresionanta turla de aproape 78m va transforma edificiul in cea mai inalta biserica de lemn din lume.

Alte informatii

Come in Roumania

SumoTv

Localizare pe harta

View Larger Map

Manastirea Cozia (VL)

2009-02-06T11:25:00.003+02:00

Vezi intregul album aici: Manastirea Cozia

Prezentare

Manastire de calugari
Adresa: Calimanesti-Ciulata, jud. Valcea
Acces: Mănăstirea Cozia care străjuieşte de peste 600 de ani Valea Oltului, se află pe drumul naţional Râmnicu Vâlcea – Sibiu pe E81, la 22 km de Râmnicu Vâlcea şi 75 km de Sibiu, pe malul drept al Oltului. In apropiere se gaseste halta CFR "Cozia Hm".
Ctitor: Mircea cel Ban
Anul zidirii: 1387-1391
Hramul: Sfanta Treime
Telefon: +40250750230
Galerie de poze: aici

Istoric

Situat la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la cca. 20 km nord de Rm.Valcea, ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul ”Sfanta Treime”, la inceput a fost cunoscut sub numele de ”Manastirea Nucet”, abia mai tarziu primind numele de ”Cozia”, dupa muntele din vecinatate.
Biserica mare cu hramul ”Sfanta Treime”, armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si perfectiunea realizarii artistice. A fost sfintita la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie; intre anii 1706-1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. Pictura originara se pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.
Catapeteasma originara din lemn, a ars si a fost refacuta in 1794 din caramida, fiind zugravita in anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos si pronaos au fost daruite manastirii de domnitorul Constantin Brancoveanu. Cladirile au fost refacute de domnitorii Bibescu si Stirbei intre anii 1850-1856; tot atunci s-au construit si doua pavilioane din care se mai pastreaza cel din stanga, care a fost resedinta domneasca de vara.
În pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei, decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.
Manastirea are doua paraclise, unul cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” (1583), iar celalat, ”Duminica Tuturor Sfintilor” (1710).
Paraclisul din zid, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, asezat in coltul de sud-est al manastirii, dateaza din anul 1583.
Paraclisul, zis brancovenesc, asezat in coltul de nord-est, este din caramida, avand doua case boltite si un foisor. Dateaza din anii 1710-1711.

Manastirea Cozia - Bolnita

Bolnita se afla pe partea cealalta a soselei, avand hramul ”Sfintii Apostoli” si a fost zidita intre anii 1542-1543 de Petre Voievod (Petru de la Arges – 1535-1545) numit si Radu Paisie.
In corpul de cladiri de pe latura estica a fost amenajat un muzeu in care sunt expuse monede, tiparituri vechi, obiecte si podoabe de cult, printre care se pot mentiona: epitaful din 1396, o Evanghelie din 1644 tiparita de mitropolitul Varlaam, Psaltirea in versuri a lui Dosoftei – 1673, un anteriu al preotului Radu Sapca, pe care Cuza l-a numit aici crator-civil.
Intre anii 1927-1930, biserica cea mare a fost invelita cu tabla si i s-a spalat pictura. Asezamantul monahal a fost restaurat in intregime intre anii 1958-1962, cand s-au consolidat chiliile si cele doua paraclise. Lucrarile de restaurare au continuat si dupa 1970, cand s-a introdus incalzirea centrala, iar biserica a fost acoperita cu tabla de arama, prin stradaniile Episcopiei Ramnicului si ale staretului Gamaliil Vaida.
In ”Cerdacul lui Mircea”, din corpul de chilii dinspre Olt, a scris Grigore Alexandrescu cunoscuta poezie ”Umbra lui Mircea la Cozia”, una dintre cele mai frumoase poezii din literatura romana.
Dupa cum mentioneaza documentele vremii, incepand cu anul 1415, la Cozia a functionat pana in secolul al XVIII-lea o scoala manastireasca. Din secolul al XIV-lea Cozia devenea unul dintre cele mai importante centre culturale.
Cozia veche sau ”Schitul de piatra”, situata la un kilometru nord de manastire, are hramul ”Sfantul Ioan Botezatorul” si se crede ca ar fi ctitoria lui Radu, tatal lui Mircea, la sfarsitul secolului al XIII-lea inceputul secolului al XIV-lea. Documentar este atestata la 8 noiembrie 1601 si 8 noiembrie 1602, cand Teofana monahia, in actele de donatie catre manastirea Cozia, mentioneaza doi nevoitori ai acestui schit. Ultima mentiune documentara despre viata acestui schit poarta data de 8 septembrie 1837.
Manastirea Cozia ramane cea mai reprezentativa ctitorie a domnitorului Mircea cel Batran, dar are si o mare insemnatate in ceea ce priveste cercetarea studiului de cultura si arta a poporului nostru in secolul al XIV-lea, fiind o bogata sursa de documentare pentru arhitectura, sculpturile in piatra si lemn, ca si in pictura.
Are conditii bune de cazare.

Alte informatii

Manastirea Cozia
Wikipedia
Episcopia Ramnicului
Roumanian Monasteries
Gapo

Localizare pe harta

View Larger Map