!!! Acest site v-a avea pana la finalul acestui an o noua locatie si o noua infatisare. V-a multumim de vizita !!!

duminică, 15 noiembrie 2009

Moment de pauza

Deoarece lucrarile la acest site au fost intrerupte pentru o anumita perioada, ne cerem scuze si va invitam sa urmariti informatiile despre manastiri la urmatoarea adresa: http://glasulortodox.blogspot.com/

luni, 25 mai 2009

Chilia Pr. ARSENIE BOCA (BV)
















Localizare pe harta aici

Acces:

Chilia Parintelui Arsenie Boca se afla pe versantul vestic al caldarii Valea Sambetei, in dreptul cabanei "Valea Sambetei", la o altitudine de aproximativ 1.600 de metri. Pana la cabana "Valea Sambetei" se ajunge de la Complexul Sambata in aproape 2/2.30 ore de mers pe jos, pe poteca marcata cu triunghi rosu. Traseul spre "Chilia Parintelui" pleaca din apropierea Manastirii Brancoveanu - Sambata de Sus, pe un drum forestier, care este accesibil cu masina pe o portiune destul de lunga, in functie de anotimp. Drumul forestier merge insa pana la cabana Valea Sambetei. Pe o vreme buna, drumul poate fi parcurs pana aproape de cabana. Drumul urca incet, cand pe stanga, cand pe dreapta raului Sambata, pe care il traverseaza pe podete de lemn. Odata ajunsi la cabana Valea Sambetei, o minunata priveliste ni se deschide in fata ochilor. Aflati la o altitudine de 1400 de metri, putem observa foarte usor Fereastra Mare si Fereastra Mica a Sambetei, cat creasta Masivului Fagaras. De la cabana Valea Sambetei poteca porneste cu emotie spre Chilia Parintelui Arsenie Boca. Chiar in apropierea cabanei se afla un indicator care ne arata spre dreapta, poteca marcata cu cruce albastra care ne duce catre chilia Parintelui Arsenie Boca. Aceasta ultima parte din drum este foarte anevoioasa, muntele ridicandu-se parca in picioare. Parcurgerea traseului spre chilia parintelui nu este recomandat iarna, pe zapada sau ploaie, datorita riscului de a aluneca pe pietre. Pe alocuri urcusul este ajutat de un cablu de sustinere si de scari de lemn. De la cabana si pana la chilie nu se fac mai mult de 25 de minute. Chilia Parintelui Arsenie Boca se inalta deasupra unei prapastii verticale de mai bine de 100 de metri.


Chilia parintelui:

Parintele si-a inceput chilia in timp ce se afla la Manastirea Sambata. In anul 1943, la izvorul Vaii Sambata, langa un povarnis aproape vertical, Parintele Arsenie Boca teraseaza stanca, foarte abrupta pe aceasta parte a muntelui. In interiorul masivului de piatra, el scobeste o deschizatura pe care o largeste in interior, cu intentia de a realiza o chilie in inima muntelui. Nu parintele a sapat singur chilia, asa cum se crede. Parintele a lucrat cu oameni. In interiorul masivului, "scobeste" o deschizatura cu inaltimea 1.65-1.75 metri si latimea de 0.80 metri, pe care o largeste in interior, cu intentia de a realiza o chilie in "inima" muntelui. Ivindu-se fisuri in stanca, construieste o schela suspendata in fata, spre cursul vaii, si sapa o deschidere boltita de aproape 2 metri, inainteaza cam 1 metru, dupa care lucrarea se opreste. Chilia e un inceput, un hol din care urma sa se desfaca o camera in stanga. "A renuntat pentru ca a constatat ca se infiltreaza apa. Parintele a renuntat la aceasta lucrare si din motivul acesta, dar si din teama de a nu se face o legatura gresita intre partizanii care se ascundeau prin acesti munti si el. Parintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care pana la urma nu a fost de retragere, nici pentru el si nici pentru altcineva, pentru ca e in apropiere o cabana turistica." (Arhimandritul Teofil Paraian)

LEGENDA

Constructii:


Chilie, Pestera




Paraclis in manastire




Biserica de mir, alte biserici in manastire




Biserica de manastire




Catedrala



Mijloace de transport:




Ca pieton, acest semn apare daca trebuie mers intre 3km (30min) -15km (3 ore) pe jos.




Masina mica.




Microbuz.




Autocar, autobuz.




Tren.




Barca, Vaporas.




Masina de teren. Drumul e destul de dificil necesitand masina de teren. De regula pe vreme nefavorabila.




Masina de ocazie. Aici intra toate categoriile de masini dar sansele ca sa v-a ia coneva la ocazie sunt mai mari pe drumurile transportatorilor.


Moduri de transport:



Autobuz apoi ca pieton.




Masina de ocazie apoi pieton.




Tren apoi pieton.




Tren apoi autobuz.



Facilitati:



Cazare grupuri. Pentru grupuri foarte mici (mai putin de 5 persone) de regula se gasesc oricand locuri de cazare in cazul in care nu este vreo sarbatoare.


Tipul si starea drumului de acces:



Poteca in padure. Se poate strabate doar pe jos.




Drum forestier de pamant in padure. Este greu de practicat pe vreme nefavorabila.




Drum forestier de piatra in padure. Se poate practica si pe vreme nefavorabila.




Drum foarte prost, de pamant, nerecomandat masinilor cu garda joasa.




Drum asfaltat sau beton dar neintretinut. Cu gropi.




Drum de asfalt sau beton, bine intretinut, fara gropi.


Indicatori din harta:


Manastire.


Schit.


Catedrala.


Biserica de mir.


Chilie. Pestera.


Locatie inexacta. la oricare de mai sus.

Reguli de buna credinta pentru credinciosii care intra intr-o Sfanta Biserica

<> Sa fii impacat cu totii.
<> Sa vii de la inceputul slujbei.
<> Sa te inchini cu evlavie la Sfintele Icoane.
<> Sa nu saruti Icoana Sfantului pe fata. (Icoanele se saruta pe maini sau pe picioare)
<> Sa fie imbracat cuviincios: Sa porti haine decente mai lungi de genunchi si coate.
<> La barbati se interzice pantalonii scurti, sau maieu.
<> La femei se interzice fustele "mini", maieuri, decolteuri, pantaloni, bluze mulate, capul descoperit, machiate.
<> In perioada de necuratie e recomandat ca femeile sa nu intre in Biserica, iar daca intra macar sa nu se atinga de cele sfinte. SE INTERZICE CU DESAVARSIRE IMPARTASIREA IN ACEASTA PERIOADA
<> Sa aduci un mic dar, la Sfantul Altar: prescuri, lumanari, tamaie, untdelemn, vin si un pomelnic cu vii si mortii.
<> Sa te asezi la locul tau: Barbatii in partea dreapta, iar femeile in partea stanga.
<> Sa nu vorbesti sau sa deranjezi pe altii in timpul slujbei.
<> Sa nu iesi din sfanta Biserica, numai de mare nevoie.
<> Cei care se impartasesc, dupa ce se canta la strana "Unul Sfant, Unul Domn Iisus Hristos". Se inchina la Iconostas apoi isi cer iertare celor din jur, aprind o lumanare si se apropie de Sfantul Altar.
<> Cand preotul iese cu Sfantul Potir te asezi in genunchi zici rugaciunea. Cred Doamne si marturisesc... si celelalte ce urmeaza apoi, te ridici si treci in fata Sfantului Potir pentru a primi Sfintele Taine.
<> Mergand la locul tau, citesti rugaciunile de multumire.
<>In ziua in care te-ai impartasit, nu ai voie sa mai saruti Sfintele Icoane, nici sa arunci ceva jos din gura.
<>Povestesti la cei de acasa, care nu au fost la Sfanta Biserica tot ce ai auzit din Apostoli, Evenghelie si predica spusa de preot.
<>In incinta manastirilor se interziece de asemenea:
- Sa nu respecte regulamentul prezentat la poarta;
- Fumatul sau consumul de bauturi alcolice;
- Organizarea de petreceri sau ascultare de muzica;
- Comportament necuviincios (scuipat, gesturi vulgare, galagie, mizerie, etc...)

luni, 18 mai 2009

Manastirea Bistrita (NT)

Vezi intregul album aici: Manastirea Bistrita (NT)
Prezentare

Manastire de calugari
Adresa: sat Bistrita, Com. Viisoara, jud Neamt
Acces: Manastirea este situata la 8 km fata de municipiul Piatra Neamt si 24 fata de orasul Bicaz. Din DN15, drumul care leaga cele doua orase in cetntrul satului Bistrita (5 km vest de Piatra Neamt) se gaseste intersectia spre dreapta catre manastire. Drumul de 3km este asfaltat. Cea mai apropiata halta CFR este in sat la 3 km fata de manastire. Sunt microbuze care circula la un interval de jumatate de ora intre cele doua orase stabatand comuna Viisoara.
Ctitor: Alexandru cel Bun
Anul zidirii: 1402
Hramul: Adormirea Maicii Domnului
Pisanie: "Prea Sfinţitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunăvoinţa lui Dumnezeu şi a Preacuratei lui Maici şi a sfintei Lui Înălţări, mănăstirea vlădiciei mele, Io Alexandru Voievod, domn al Ţării Moldovei, şi am dat această mănăstire mai înainte zisă popii chir Domentian, de asemenea şi mănăstirea Uspeniei (Adormirea) Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cea de la Bistriţa, ca să fie aceste mănăstiri nedespărţite una de alta, pentru că sunt amândouă ale vlădiciei mele..."
Galerie de poze: aici

Istoric

După tradiţie, începuturile obştei monahale din Bistriţa moldavă s-ar situa în timpul domniei lui Petru I Muşat, la asfinţit de secol XIV, când s-a ridicat aici o modestă bisericuţă de lemn, prin osteneala ieromonahului Pafnutie. În locul acesteia, Alexandru cel Bun a zidit - în 1402 - o frumoasă biserică de piatră, de peste 30 m lungime, cu pronaos, gropniţă, naos şi altar, pentru a-i fi loc de veşnică odihnă, lui şi familiei sale. Actul fondator al lui Alexandru cel Bun nu a fost deloc întâmplător, înscriindu-se pe linia preocupărilor acestuia de consolidare a bisericii ortodoxe, pentru a o transforma într-un adevărat stâlp de susţinere a edificiului tânărului stat feudal independent. Că Mănăstirea Bistriţa ocupa un loc important în sistemul religios şi instituţional creat de Alexandru cel Bun, o dovedeşte şi actul din 7 ianuarie 1407 emis de Mitropolitul Iosif Muşat - cu acordul voievodului - prin care acest lăcaş era pus pe picior de egalitate cu Mănăstirea Neamţ, stabilindu-se o conducere comună a acestor două aşezăminte, în persoana preotului chir Domentian:

Prea Sfinţitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunăvoinţa lui Dumnezeu şi a Preacuratei lui Maici şi a sfintei Lui Înălţări, mănăstirea vlădiciei mele, Io Alexandru Voievod, domn al Ţării Moldovei, şi am dat această mănăstire mai înainte zisă popii chir Domentian, de asemenea şi mănăstirea Uspeniei (Adormirea) Preacuratei Născătoare de Dumnezeu cea de la Bistriţa, ca să fie aceste mănăstiri nedespărţite una de alta, pentru că sunt amândouă ale vlădiciei mele...

De-a lungul mai multor ani, ctitorul înzestrează Mănăstirea Bistriţa cu numeroase sate şi moşii, asigurându-i şi alte surse de venituri. Suficient să amintim că numai pe baza hrisovului din 6 ianuarie 1411 mănăstirea primeşte două sate şi biserica de la Bohotin împreună cu zece butii de vin, zece "coloane de grâu" şi tot atâtea postavuri de Cehia, în fiecare an. Dacă adăugăm la acestea şi vămile de la Bârlad şi Tazlău, iar în timpul lui Ilie Vodă şi pe cea de la Bacău, putem să ne facem o imagine mai clară cu privire la forţa economică la care ajunsese mănăstirea în decurs de numai trei decenii. După ce în 1418 Doamna Ana a fost aşezată sub lespedea din gropniţa bisericii, la 1 ianuarie 1432 a fost adus şi Alexandru cel Bun în mormântul dinainte pregătit, încheind astfel o domnie lungă şi rodnică pusă în slujba întăririi statului feudal şi principalelor instituţii ale acestuia. La sfârşit de veac, în 1498, Ştefan cel Mare şi-a înscris numele printre ctitorii de la Bistriţa ridicând o impunătoare clopotniţă cu paraclis, după cum rezultă şi din inscripţia votivă încastrată în peretele sudic al construcţiei:

Evlaviosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această clopotniţă şi biserică aşeză într-însa, întru numele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Albă, pentru rugăciunea sa şi a Doamnei sale, Maria, şi a copiilor lor, în anul 7006 (1498), şi tot în anul acela le-a şi săvârşit, în luna lui septembrie, 13 zile.


Alte informatii

Manastiri Nemtene
Roumanian Monasteries
Crestin Ortodox
Wikipedia

Localizare pe harta


View Larger Map